Fostul prorector al Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Dragoș Alexandru Opreanu, a fost condamnat în primă instanță la 5 ani și 10 luni de închisoare cu executare, într-un dosar complex de delapidare și fals legat de gestionarea banilor instituției. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. (viata-libera.ro)

Cine este inculpatul și ce a decis instanța

Condamnarea

Pe 19 ianuarie 2026, o instanță din Galați l-a găsit vinovat pe Dragoș Alexandru Opreanu, fost prorector și fost director al Direcției Juridice și Resurse Umane a Universității „Dunărea de Jos”, pentru mai multe infracțiuni comise în formă continuată: (viata-libera.ro)

• delapidare
• fals material în înscrisuri oficiale (variantă agravată)
• participație improprie la uz de fals
• participație improprie la gestiune frauduloasă (variantă agravată)

În urma contopirii pedepselor, judecătorii au stabilit o condamnare de 5 ani și 10 luni de închisoare, ce trebuie executată în regim privativ de libertate. Hotărârea este deocamdată la nivel de primă instanță. (g4media.ro)

Prejudiciul și măsurile financiare

Instanța a obligat inculpatul să plătească Universității „Dunărea de Jos” despăgubiri de 283.667 de lei, sumă care reprezintă prejudiciul estimat în dosar. Totodată, au fost menținute sechestrul și celelalte măsuri asiguratorii dispuse pe bunurile sale, pentru a facilita recuperarea banilor. (viata-libera.ro)

Cum ar fi fost creat mecanismul de delapidare

Banii pentru taxe de timbru, transformați în „fond personal”

Ancheta Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați a vizat modul în care s-au gestionat, timp de câțiva ani, sume importante retrase din casieria universității, teoretic pentru plata taxelor judiciare de timbru din procesele instituției. (g4media.ro)

Potrivit procurorilor, în perioada 2016–2021, în calitate de director al Direcției Juridice și apoi de prorector responsabil cu activitatea juridică și resursele umane, Dragoș Alexandru Opreanu ar fi: (g4media.ro)

• convins cinci consilieri juridici și un alt angajat să ridice, în numerar, din casierie, aproximativ 270.000 de lei, pe motiv că sunt necesari pentru taxe de timbru;
• folosit ulterior banii în interes personal, nu pentru scopul declarat.

Anchetatorii au reținut că, în total, ar fi existat 68 de operațiuni de acordare de avansuri în numerar, fiecare acoperită de documente interne care susțineau, în mod nereal, că banii sunt destinați taxelor judiciare. (g4media.ro)

Important pentru context: universitățile publice, în baza legislației privind taxele judiciare de timbru, plătesc astfel de taxe doar în situații excepționale, ceea ce a ridicat rapid semne de întrebare la verificări. (g4media.ro)

Chitanțe și documente modificate pentru a acoperi lipsa banilor

Sute de documente financiare și contabile, puse sub semnul întrebării

Pentru a ascunde lipsa banilor din casierie, procurorii susțin că fostul prorector ar fi apelat la un mecanism laborios de falsificare de documente: (g4media.ro)

• ar fi scanat chitanțe originale emise de Poșta Română pentru taxe de timbru reale,
• apoi ar fi modificat sumele în versiunile scanate, de până la 100 de ori mai mari decât cele plătite efectiv,
• aceste chitanțe alterate ar fi fost folosite ulterior în deconturi pentru a justifica sumele ridicate din casierie.

În dosar sunt menționate: (g4media.ro)

• 610 chitanțe considerate falsificate,
• 395 de înscrisuri contabile și financiare generate pentru acordarea și decontarea avansurilor,
• 449 de documente interne ale universității (referate, angajamente bugetare, ordonanțări de plată, dispoziții de plată, registre de casă și deconturi) în care ar fi fost consemnate informații nereale privind necesitatea și utilizarea sumelor.

Judecătorii au dispus desființarea tuturor acestor înscrisuri întocmite în fals, însă măsura se va aplica efectiv doar după ce hotărârea de condamnare va rămâne definitivă. (viata-libera.ro)

Cum a ieșit la iveală cazul la Universitatea din Galați

Întregul mecanism a fost descoperit în 2022, în urma unui control al Corpului de Control al Ministerului Educației la Universitatea „Dunărea de Jos”. Verificările au scos la iveală lipsa unei sume importante din gestiunea universității și modul în care aceasta a fost „acoperită” prin documente. (viata-libera.ro)

Pe baza acestor constatări, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a deschis dosarul penal și a cerut arestarea preventivă a lui Dragoș Alexandru Opreanu în iunie 2022. Ancheta s-a concentrat pe modul de folosire a fondurilor universității, pe fluxul de numerar din casierie și pe circuitul documentelor justificative. (viata-libera.ro)

Ce înseamnă condamnarea pentru comunitatea academică din Galați

Universitatea „Dunărea de Jos” este una dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din estul țării, cu mii de studenți și un rol important în viața economică și socială a Galațiului. Un caz de acest tip, care ajunge la condamnare în primă instanță, ridică inevitabil întrebări legate de:

• modul în care sunt verificate cheltuielile și procedurile interne,
• cât de rapid pot fi depistate neregulile în circuitul financiar,
• cum sunt protejate resursele publice ale universității.

Conducerea universității nu este parte acuzată în dosar; instituția apare în cauză ca parte vătămată, care are de recuperat prejudiciul stabilit de instanță. (viata-libera.ro)

Ce urmează

Decizia pronunțată la Galați poate fi atacată cu apel, astfel că dosarul va continua pe rolul instanțelor până la o hotărâre definitivă. Până atunci: (g4media.ro)

• se mențin măsurile asiguratorii asupra bunurilor lui Dragoș Alexandru Opreanu,
• înscrisurile considerate false rămân atașate la dosar și nu pot fi încă distruse,
• Universitatea „Dunărea de Jos” rămâne cu dreptul de a solicita recuperarea integrală a prejudiciului.

Pentru gălățeni, cazul este un semnal că, deși vorbim de instituții academice de prestigiu, modul în care sunt administrați banii publici trebuie verificat atent și constant. Evoluția dosarului în apel va fi urmărită îndeaproape, mai ales că sentința de 5 ani și 10 luni de închisoare cu executare este una dintre cele mai dure pronunțate în ultimii ani la nivel local pentru fapte de acest tip.