SUA se retrage din nou din UNESCO, acuzând o agendă globalistă și valori părtinitoare, continuând politica de izolare internațională inițiată de Trump.

SUA se retrage din nou din UNESCO, acuzând o agendă globalistă și valori părtinitoare, continuând politica de izolare internațională inițiată de Trump.

Statele Unite au decis să părăsească din nou UNESCO, continuând direcția de politică internațională inițiată de Donald Trump, care implică retragerea din organizații globale importante. Decizia, care va avea efect la finalul lui 2026, reflectă strategia administrației Trump de a îndepărta America de instituțiile internaționale, așa cum s-a întâmplat și în timpul primului său mandat cu Organizația Mondială a Sănătății și Acordul de la Paris.

Motivele din spatele retragerii

Oficialii americani susțin că UNESCO promovează o agendă ce contravine politicii "America First" a lui Trump. Aceștia consideră că organizația susține valorile agendei ONU de dezvoltare durabilă, percepute ca fiind contrare principiilor decise de alegători în 2024. De asemenea, Casa Albă a criticat UNESCO pentru promovarea unor valori considerate "woke", opuse celor promovate de administrația Trump.

Reacții internaționale și istoricul retragerilor

Directorul general al UNESCO a descris decizia SUA ca fiind de așteptat, deși regretabilă, subliniind că organizația era pregătită pentru un asemenea scenariu. Aceasta nu este prima dată când SUA iau asemenea măsuri: au mai părăsit UNESCO în 1984 sub președinția Reagan și din nou în 2017, cu Trump la conducere. Joseph Biden a reușit să reintroducă SUA în UNESCO în 2021, dar această reîntoarcere a fost de scurtă durată.

Implicațiile financiare și culturale

Statele Unite contribuiau cu aproximativ 8% la bugetul UNESCO, deși această sumă este deja diminuată cu 20% față de perioada anterioară retragerii inițiate de Trump. UNESCO este bine cunoscută pentru rolul său în desemnarea siturilor din Patrimoniul Mondial, cum ar fi Marele Canion și orașul antic Palmyra, ceea ce face retragerea SUA cu atât mai semnificativă.

Decizia reflectă, de asemenea, o politică mai amplă a administrației Trump de a redefini relațiile internaționale ale SUA și de a pune accent pe strategiile naționale în detrimentul celor globale. Contextualizând pentru publicul din București, aceste mișcări arată un nou val de izolare americană în fața provocărilor globale comune.


Adrian Cernat

Adrian Cernat are 32 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Galați. Născut chiar în inima orașului, în zona Falezei, Adrian a crescut odată cu Galațiul – între Dunăre, știri locale și o comunitate în continuă mișcare. Absolvent de Jurnalism și Comunicare la Universitatea „Danubius”, este mereu prezent acolo unde se întâmplă lucrurile importante. Fie că acoperă ședințele Consiliului Local, face reportaje printre oameni sau surprinde imagini de pe malul Dunării, Adrian este conectat 100% la oraș și spune poveștile cu naturalețe, empatie și curaj.

Știri Generale

Știri Generale
Începute pregătirile pentru noua platformă de aterizare la heliportul Spitalului Județean
Intervenție chirurgicală inovatoare realizată la Spitalul de Copii Sf. Ioan din Galați
Microîntreprinderile din județul Galați pot accesa finanțare prin Programul Tranziție Justă
Polițiștii din Galați au aplicat peste 500 de amenzi în weekend
Primăria Galați intenționează să preia controlul asupra Prizei Dunării (VIDEO)
Seara Faptelor Bune revine în Galați cu eveniment caritabil special
7 răniți și trafic blocat pe linia 41 spre Ghencea
Atenție, gălățeni! Jumătate din Galați fără apă potabilă între miercuri dimineață și joi dimineață – Lista completă a zonelor afectate
AUR susține candidatura Ancăi Alexandrescu pentru Primăria Bucureștiului, afirmă George Simion ca fiind cel mai bine cotat din zona suveranistă
Avioane F-16 românești și Eurofighter germane au intervenit, spațiul aerian românesc neîncălcat
Cine vrea să preia Priza Dunării? Administratorul special al Combinatului refuză predarea obiectivului strategic primăriei locale