Analiza BNR, care se bazează pe date obținute din comunicările oficiale și știrile din presa națională, inclusiv de pe Hotnews.ro, a aplicat un model econometric complex. Acesta a evaluat diverse variabile, printre care se numără ocuparea forței de muncă, numărul tinerilor care nu sunt angajați sau în educație, accesul la servicii medicale și cantitatea de precipitații, punând accent pe modificările de temperatură ca variabilă principală. Studiul a analizat date din 27 de țări europene și din 11 țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

Impactul temperaturilor asupra economiei

Conform estimărilor BNR, o creștere de 1 grad Celsius a temperaturii medii anuale comparativ cu anul precedent ar putea duce la o diminuare a creșterii PIB pe locuitor cu circa 0,4 puncte procentuale. De asemenea, se estimează că o temperatură medie anuală mai ridicată cu un grad Celsius ar putea reduce dinamica PIB pe locuitor cu aproximativ 0,6 puncte procentuale.

Raportul subliniază că deși fluctuațiile zilelor cu temperaturi extreme pot influența în minoră măsură economia, perioadele lungi de căldură excesivă, ce durează mai mult de o lună, sunt asociate cu o încetinire a creșterii economice de în jur de 0,5 puncte procentuale. Această situație este resimțită mai acut în regiunile mai puțin dezvoltate din țară, unde impactul se estimează a fi de aproximativ 2,2 puncte procentuale.

Situația din Europa Centrală și de Est

În cazul țărilor din Europa Centrală și de Est care sunt în proces de integrare economică, analiza nu a evidențiat o legătură semnificativă între temperatură și PIB pe cap de locuitor. Totuși, creșterea zilelor extrem de călduroase este asociată cu o scădere de circa 0,05 puncte procentuale în termeni de creștere economică.

De asemenea, în cazul unor perioade de cel puțin o lună în care temperaturile se mențin ridicate, regiunile mai slab dezvoltate suferă cel mai mult, cu o scădere estimată de 2,3 puncte procentuale în PIB pe locuitor. Interesant este faptul că, în zonele unde agricultura nu este predominantă, efectul estimat pe economie se dovedește a fi pozitiv, având o creștere de aproximativ 3 puncte procentuale.

Raportul conchide că, în România, între anii 2019 și 2023, temperatura medie a crescut cu 1,1 grade Celsius comparativ cu perioada 2000-2004. Aceasta sugerează că cele mai severe consecințe economice ale căldurii extreme se resimt în special în regiunile mai puțin dezvoltate, atât la nivel național, cât și în analiza mai largă a Europei.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Hotnews.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Pentru cetățenii din Galați, aceste constatări nu sunt surprinzătoare. Mulți simt deja efectele verilor tot mai călduroase asupra confortului de zi cu zi și, implicit, asupra productivității. De la muncitorii din construcții până la angajații din birouri fără aer condiționat, eficiența scade notabil atunci când temperaturile depășesc limitele normale. Este crucial ca nevoile economice să fie adaptate, poate prin revizuirea programului de lucru în timpul caniculei sau prin investiții în infrastructură adaptată la condiții climaterice extreme, pentru a atenua impactul negativ al acestor fenomene.